Isaia 13
1Povara Babilonului, pe care Isaia, fiul lui Amoţ, a văzut-o. 2Ridicaţi un steag pe muntele înalt, înălţaţi vocea către ei, scuturaţi mâna, ca ei să intre pe porţile nobililor. 3Am poruncit celor sfinţiţi ai mei, am chemat de asemenea pe cei tari ai mei pentru furia mea, adică pe cei ce se bucură în înălţimea mea. 4Zgomotul unei mulţimi în munţi, ca al unui popor mare; un zgomot tumultuos al împărăţiilor naţiunilor adunate împreună: DOMNUL oştirilor adună armata pentru bătălie. 5Ei vin dintr-o ţară îndepărtată, de la marginea cerului, DOMNUL şi armele indignării lui, pentru a nimici toată ţara. 6Urlaţi, căci ziua DOMNULUI este aproape; va veni ca o nimicire de la cel Atotputernic. 7De aceea toate mâinile vor slăbi şi inima fiecărui om se va topi; 8Şi vor fi înspăimântaţi; junghiuri şi întristări îi vor apuca; vor fi în durere ca o femeie în travaliu; se vor uimi unul pe altul; feţele lor vor fi ca flăcările. 9Iată, ziua DOMNULUI vine, crudă, deopotrivă cu furie şi mânie înverşunată, pentru a lăsa ţara pustiită, iar el îi va nimici pe păcătoşii din ea. 10Fiindcă stelele cerului şi constelaţiile acestuia nu îşi vor da lumina, soarele va fi întunecat în mersul lui şi luna nu va face ca lumina ei să strălucească. 11Şi voi pedepsi lumea pentru răul oamenilor şi pe cei stricaţi pentru nelegiuirea lor; şi voi face ca aroganţa celor mândri să înceteze şi voi doborî trufia tiranilor. 12Voi face pe om mai preţios decât aurul fin, pe om mai preţios decât lingoul de aur din Ofir. 13De aceea voi scutura cerurile şi pământul se va clinti din locul său, în furia DOMNULUI oştirilor şi în ziua mâniei lui înverşunate. 14Şi va fi ca o căprioară urmărită şi ca o oaie pe care nimeni nu o ia; fiecare se va întoarce la poporul său şi va fugi fiecare în propria ţară. 15Fiecare ce este găsit va fi străpuns; şi fiecare ce li se alătură va cădea prin sabie. 16Copiii lor de asemenea vor fi zdrobiţi în bucăţi înaintea ochilor lor; casele lor vor fi prădate şi soţiile lor violate. 17Iată, voi stârni împotriva lor pe mezi, care nu vor lua aminte la argint; şi cât despre aur, nu se vor desfăta în el. 18Arcurile lor de asemenea vor zdrobi pe tineri în bucăţi; şi nu vor avea milă de rodul pântecelui; ochiul lor nu va cruţa copiii. 19Şi Babilonul, gloria împărăţiilor, frumuseţea maiestăţii caldeilor, va fi ca atunci când Dumnezeu a dărâmat Sodoma şi Gomora. 20Acesta nu va fi locuit niciodată, nici nu va fi locuit din generaţie în generaţie, nici arabul nu îşi va înălţa cortul acolo; nici păstorii nu îşi vor face staul acolo. 21Ci fiare sălbatice ale deşertului se vor culca acolo; şi casele lor vor fi pline de creaturi jalnice; şi bufniţe vor locui acolo şi satiri vor dansa acolo. 22Şi fiarele sălbatice ale insulelor vor ţipa în casele lor pustii şi dragoni în palatele lor plăcute şi timpul lui este aproape să vină şi zilele lui nu vor fi prelungite.