Iona 1

¹Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Iona, fiul lui Amitai, spunând: ²Ridică-te, du-te la Ninive, acea mare cetate şi strigă împotriva ei, pentru că stricăciunea lor s-a ridicat înaintea mea. ³Dar Iona s-a ridicat să fugă la Tarsis, departe de prezența DOMNULUI; şi a coborât la Iafo; şi a găsit o corabie care mergea la Tarsis, aşa că el a plătit costul călătoriei şi a coborât în ea, ca să meargă cu ei la Tarsis, departe de prezența DOMNULUI. ⁴Dar DOMNUL a trimis un vânt tare pe mare şi a fost o furtună puternică pe mare, aşa încât corabia era gata să fie spartă. ⁵Atunci marinarii s-au înspăimântat şi a strigat fiecare bărbat către dumnezeul lui şi au aruncat în mare încărcăturile care erau în corabie, ca să fie uşurată de ele. Dar Iona a coborât în părţile de jos ale corabiei şi s-a culcat şi a dormit adânc. ⁶Atunci căpitanul a venit la el şi i-a spus: Ce faci somnorosule? Ridică-te, cheamă pe Dumnezeul tău, poate că Dumnezeu se va gândi la noi, ca să nu pierim! ⁷Şi au spus fiecare unul către altul: Veniţi şi să aruncăm sorţi, ca să ştim din cauza cui este asupra noastră acest rău. Astfel ei au aruncat sorţi şi sorţul a căzut pe Iona. ⁸Atunci i-au spus: Spune-ne, te rugăm, din cauza cui este acest rău asupra noastră? Care este ocupaţia ta? Şi de unde vii tu? Care este ţara ta? Şi din ce popor eşti tu? ⁹Şi el le-a spus: Eu sunt evreu; şi mă tem de DOMNUL, Dumnezeul cerului, care a făcut marea şi uscatul. ¹⁰Atunci oamenii au fost grozav de înspăimântaţi şi i-au spus: De ce ai făcut aceasta? Pentru că bărbaţii au ştiut că el fugea departe de faţa DOMNULUI, pentru că le spusese. ¹¹Atunci i-au spus: Ce să îţi facem, ca marea să se liniştească faţă de noi? Pentru că marea se înfuria şi era furtunoasă. ¹²Şi el le-a spus: Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare; astfel marea se va linişti faţă de voi, pentru că ştiu că din cauza mea această mare furtună este asupra voastră. ¹³Totuşi oamenii au vâslit din greu ca să aducă corabia la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se înfuria şi era furtunoasă împotriva lor. ¹⁴De aceea au strigat către DOMNUL şi au spus: Te implorăm, DOAMNE, te implorăm, nu ne lăsa să pierim din cauza vieţii acestui om şi nu pune asupra noastră sânge nevinovat! Pentru că tu, DOAMNE, ai făcut cum ai dorit. ¹⁵Astfel au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare, şi furia mării a încetat. ¹⁶Atunci oamenii s-au temut de DOMNUL grozav de tare şi au oferit un sacrificiu DOMNULUI şi au făcut promisiuni. ¹⁷Şi DOMNUL pregătise un peşte mare care să înghită pe Iona. Şi Iona a fost în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.